Pagina Sindicatelor

Convenţia nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical

Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la San Francisco de
către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, şi care s-a întrunit aici, la
17 iunie 1948, în cea de « treizeci şi una sesiune a sa,
După ce a hotărât să adopte, sub forma unei convenţii, diferite propuneri privitoare la
libertatea sindicală şi la apărarea dreptului sindical, problema care constituie punctul 7 de
pe ordinea de zi a sesiunii
Considerând că Preambulul Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii cauta, printre
mijloacele susceptibile de a îmbunătăţi situaţia minoritarilor şi de a asigura pacea,
„afirmarea principiului libertăţii sindicale",
Considerând că Declaraţia de la Philadelphia a proclamat din nou că „libertatea de
exprimare şi de întrunire este o condiţie indispensabilă a unui progres susţinut",
Considerând că Conferinţa Internaţională a Muncii, la cea de a 30-a sesiune a sa, a
adoptat, în unanimitate, principiile care trebuie să stea la baza reglementării internaţionale,
Considerând că Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la cea de a doua sesiune a sa, şi-a
însuşit aceste principii şi a invitat Organizaţia Internaţională a Muncii sa-şi continue
eforturile pentru a se putea adopta una sau mai malte convenţii internaţionale,
adoptă, astăzi, nouă iulie una mie nouă sute patruzeci şi opt, convenţia de mai jos, care va
fi denumită Convenţia privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, 1948".
Partea 1
Libertatea sindicală
Articolul 1
Orice Membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pentru care prezenta convenţie este
în vigoare, se angajează să aplice dispoziţiile următoare;
Articolul 2
Muncitorii şi patronii, fără nici o deosebire, au dreptul, fără autorizaţie prealabilă, să
constituie organizaţii la alegerea lor, precum şi să se afilieze acestor organizaţii, cu
singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă.
Articolul 3
1. Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul si-şi elaboreze statutele şi regulamentele
administrative, să-şi aleagă liber reprezentanţii, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi
să-şi formuleze programul de acţiune.
2. Autorităţile publice trebuie să se abţină de la orice intervenţie de natură să limiteze
acest drept sau să-i împiedice exercitarea legală.
Articolul 4
Organizaţiile de muncitori şi patroni nu sunt supuse dizolvării sau suspendării pe cale
administrativă.
Articolul 5
Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să constituie federaţii şi confederaţii precum
si să se afilieze acestora, şi oricărei organizaţii, federaţie sau confederaţie are dreptul să
se afilieze la organizaţii internaţionale de muncitori şi patroni.
Articolul 6
Dispoziţiile articolelor 2,3 şi 4, de mai sus, se aplică federaţiilor şi confederaţiilor
organizaţiilor de muncitori şi patroni.
Articolul 7
Dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile de muncitori şi patroni, federaţiile şi
confederaţiile IOT, nu poate fi subordonată unor condiţii care ar pune în discuţie aplicarea
dispoziţiilor articolelor 2, 3 şi 4 de mai sus.
Articolul 8
1. În exercitarea drepturilor care le sunt recunoscute de prezenta convenţie, muncitorii,
patronii şi organizaţiile lor respective sunt obligaţi ca, după exemplul celeilalte persoane
sau colectivităţi organizate, să respecte legalitatea.
2. Legislaţia naţională nu va trebui sa prejudicieze şi nici să fie aplicată în aşa fel încât să
prejudicieze garanţiile prevăzute de prezenta convenţie.
Articolul 9
1. Măsura în care garanţiile prevăzute în prezenta convenţie se vor aplica forţelor armate şi poliţiei
va fi determinată de legislaţia naţională.
2. Conform principiilor stabilite la paragraful 8 al articolului 19 al Constituţiei Organizaţiei
Internaţionale a Muncii, ratificarea acestei convenţii de către un Membru nu va trebui considerată
ca afectând orice lege, orice sentinţă, orice obicei, sau orice acord, deja existente, care acordă
membrilor forţelor armate şi poliţiei garanţii prevăzute în prezenta convenţie.
Articolul 10
În prezenta convenţie, termenul „organizaţie" înseamnă orice organizaţie de muncitori şi patroni
având drept scop să promoveze şi să apere interesele muncitorilor sau patronilor.
Partea a II-a
Apărarea dreptului sindical
Articolul 11
Orice Membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pentru care prezenta convenţie este în
vigoare, se angajează să ia toate măsurile necesare şi corespunzătoare pentru a asigura
muncitorilor şi patronilor libera exercitare a dreptului sindical.
Partea a III-a.
Diferite măsuri
Articolele 12 şi 13
Declaraţii de aplicare în teritoriile nemetropolitane1.
Partea a IV-a.
Dispoziţii finale
Articolele 14-21
Dispoziţii finale tip2.